oare chiar am avut vreun motiv sa ma las de fumat?

the meaning of life

nu stiu daca neaparat din cauza vremii gri de afar si a frigului ce te face sa iti petreci mai mult timp in casa sau a altor circumstante insa am observat ca in fiecare an pe timpu asta ma apuca intrebari de genu care e scopu vietii ?,de ce suntem pe pamant? ce ar trebui sa fac? si mai ales cat de nesemnificativi suntem.(cica anotimpul asta e anotimpul celor mai multe sinucideri:P ca se intampla sa ajunga omu cu moralul la pamant)

cu totii ne credem buricul pamantului.asta insemnand ca in aproape orice situatie pe noi ne iubim cel mai mult si asta exceptand instinctul de conservare.asta se datoareaza faptului ca cel mai mult timp din viata ni-l petrecem cu propria persoana si nu cu alta.

de multe ori ma gandesc ca generatiile vin si trec.si nu reprezint decat un individ dintr-o generatie care nu are nici un contact si nici o legatura cu vreo persoana din alta generatie.generatiile astea ce vin si pleaca de pe pamant le vad ca niste valuri pe un lac malos.iar persoanele de pe aceste valuri ca pe niste paie de grau ce sunt purtate de colo colo de aceste valuri.

suntem oarecum izolati de timp.singura portita gasita de a comunica intre generatii au ramas cartile.insa aceasta portita are un singur sens de circulatie.din trecut ori prezent spre viitor.se va gasi oare o cale de mers si invers?

viata incepe frumos si se termina de obicei destul de urat.ea incepe cu mos craciun si cu magia sarbatorilor de iarna sau de paste.cu un corp sanatos mult mai rezistent la orice fel de intemperii,prinde o nuanta serioasa pe la un 20 cand tre sa te gandesti cu exactitate ce va fi de tine pe viitor.tot acum e si varsta de farmare a corpului cu nopti nedormite si baute nesfarsite si pachete de tigari unele peste altele.sarim apoi direct la sfarsitul vietii intrucat nu putem stim exact la ce varsta va fi.e masurabil in functie de cantitatile de bautura si farmare a corpului primite,sfarsit care intotdeauna e unul trist.se termina cu un mosneag ramolit cu boli care mai ciudata ca alta de nici doctorii nu le mai cunosc pe toate ori chiar in cazu in care ai norocul de o moarte linistita fara dureri…ramane pe de o parte regretul celor ce au calarit cu tine acelasi val si pe de alta parte regretul tau ca om ca tre sa pleci.acuma nah..pt unii chiar nu conteaza.altii dupa ce isi sparg toata viata vena cu coca prind deja o oarecare nonsalanta la probleme din astea existentiale.
si totusi..ne nastem,crestem,ne bucuram de placerile vietii sau nu.murim la un moment dat(ca e inevitabil).raman in urma noastra tot felul de lucruri materiale si spirituale sau nu.

and then?

si ar mai fi o chestie.in timpul vietii facem multe poze.multe tare ne nu ne mai ajunge.ce se intampla cu ele dupa ce crapam.ca sunt sigur ca pan la stranepotu meu de rangu 5 nu mai ajunge nici macar o poza cu mine.ne-as pula eu..si asa poze tzeava de am cat de vast o fi internetul? ca si pe el am urcat oleaca de poze.eu unul cred ca nu e prea vast.e si el limitat la cativa giga ce le au serverele ce pastreaza toate aceste poze.e si asta(netu) perisabil.in timp odata cu noile generatii tot vor disparea anumite date urcate de  noi si inlocuite cu ale astora de se nasc acuma iaracele infime informatii pastrate vor fi catalogate in functie de valorile ce vor guverna generatiile urmatoare.