sa scriu ? sa nu scriu….

sunt sigur ca am sa primesc multe rosie sau cu ce se mai arunca in zilele noastre pe scena intrucat am sa ma iau de prea iubitul smiley care a atins multe corzi sensibile si care a spalat creierul copilelor din minunata noastra tarisoara dar tre sa o fac ca nu se mai poate.eu unul daca mai aud o singura data ,,hitul” <preocupat cu gura ta> ma crizez.as fi in stare chiar ca in situatia in care ma intalnesc cu el pe strada sa ii urez un calduros ,,Dute-n p@@@@ mati de obosit!”acuma nu stiu ce e mai deranjant, faptul ca face telenovele muzicale (un fel de filme indiene in muzica romaneasca) sau faptul ca prinde la public.sper sa treaca cat mai repede febra asta..iar eu pan’ atunci am sa tin radioul cat mai mult pe silent

how emo do i sound?

cel mai nasol e sa nu iti gasesti locul.sa nu te incadrezi in peisaj.si mai dureros e sa iti dai seama ca acolo unde stiai candva ca abunda inteligenta acum gasesti doar niste texte rasuflate menite totusi sa amuze publicul mai putin cunoscator.cu totii dorim sa ne integram intr-un grup, sa simtim ca apartinem unui grup.e un sentiment placut .iti ofera senzatia de stabilitate si protectie intr-o lume agitata in continua miscare plina de incertitudini si nesiguranta.dar vine un timp cand observi ca grupul de prieteni cu care socializai candva destul de bine si chiar iti facea placere se restrange…intr-un ritm ametitor si in scurt timp ajungi sa iti numeri prietenii adevarati pe degete.multi ar spune ca e o chestie normala-,,that’s how life is!”.am ajuns insa sa oberv ca pe masura ce ne maturizam incep sa apara interesele.iar cercul de prieteni se restrange in jurul lor. devine o reciprocitate uniforma insa greu sezizabila.sau cel putin greu de recunoscut.incet incet incep sa inteleg ca e mai bine sa traiesti in ignoranta.e foarte simplu.nu iti farami creierii cu procese de constiinta cu remuscari sau cu regrete.cand te cheama gheorghe si ai ca sarcina sa te trezesti la 5 dimineatza sa duci vaca la cireada si sa dai de mancare la orataniile de prin curte si nu stii decat sa dai vina pe aia de sus de la conducere pentru nefecricirea ta e mult mai simplu.nu ai nevoie de antidepresive din cauza stresului cauzat de o zi torida in care ai stat ca boul la semafor toata ziua si ti-ai macinat nervii din cauza unora ce le statea mai bine cu sapa in mana decat cu volanul.ajungi incet incet sa te intrebi daca esti singurul care observa de cata prostie esti inconjurat, sa iti doresti sa se faca o fratie a celor ce au scos capul din cutie si vad lumea si mai alfel decat gloata.